WHISKY CU SALAM sau simbioza capitalismului cu tradiția

in memoriam Iaroslav Fedorișin

Azi-noapte a plecat dintre noi prietenul meu Iaroslav Fedorișin, regizor ucrainean, fondator și director, din 1990, al Teatrului Academic „Voskresinnia” din Lviv. A organizat și susținut acolo, în pofida numeroaselor piedici ale ultimilor ani, un festival teatral remarcabil, „Leul de Aur”. Ne-am cunoscut acum vreo 6 ani, la Timișoara, apoi ne-am întâlnit periodic la Arad, Lviv, București etc. Ar fi trebuit să ne revedem toamna trecută, tot în Ucraina, dar mi-am amânat călătoria pentru anul ăsta. Dar anul ăsta, iată, va fi prea târziu… Să te odihnească Dumnezeu în pace, prietene!

Dar pentru că Iaroslav a fost un artist plin de optimism si umor, nu pot să-l evoc mai bine decât printr-o anecdotă plină de tâlc…

Eram la Timișoara – la a doua vizită a lui Iaroslav acolo – și într-o seară m-am gândit să-l invit, ca gazdă, cumva, la o bere. Iaroslav a mustăcit: vorbea doar ucraineană – deși înțelegea ceva engleză -, iar ucraineana mea cam din topor (i-am servit totuși de cicerone-translator prin România) n-ar fi înlesnit, se gândea el probabil, un dialog prea fructuos în zgomotul unui bar. Or, aveam de vorbit câte și mai câte despre teatru.

„Hai în camera mea, acolo putem povesti mai bine”, mi-a spus. „Am și niște whisky.”

Cumva i-am ghicit temerea, așa că, vecini în hotelul din centrul orașului, am acceptat. Și ne-am pus pe băut si povestit. Doar că, după două pahare, Iaroslav a remarcat că… n-avem gustare. Și cum să bei pe burta goală, nu-i așa? I-am răspuns că e deja târziu, nu prea avem de unde cumpăra de-ale gurii, dar m-a liniștit cu un gest.

„Am cumpărat eu niște salam și castraveți murați”, mi-a zis deschizând micul frigider, din care a extras o bucată vârtoasă de mezel pe care a tăiat-o dichisit, lângă murături, ca s-avem ceva „zakuska” – gustărică, vasăzică.

Și am pus la cale teatrul român, ucrainean și universal până ni s-au terminat merindele, într-o perfecta simbioză culturală dintre simbolurile capitalismului și tradiția slavă, în cadru și cu recuzită neaoș românească…

Rămas-bun, Iaroslave!