Din marele sertar cu multe-multe
În care viața doar un cântec fu
Iubita mea ți-am cumpărat o luntre
Cu care să plutești doar tu, eu nu…
Cu luntrea asta te împing la vale
Să te aștept prin porturile mici
Pe drum, ca vânător al vieții tale
Te voi pândi cu ochi atenți aici
Ca și acolo unde pierzi în unde
Priviri și ochi și văl și cai mărunți
Iubita mea, e o banală luntre
De unde nu se târguiesc cei munți…
Dar te aștept cu drag și sertărașe
Să fie vaporașe de uscat
Iubita mea, nu ți-am luat orașe,
Să mă iubești doar pentru ce ți-am dat…
Lasă un răspuns