Archive for septembrie 2012

Castana culturală și stadionul ca o tichie de mărgăritar…

septembrie 20, 2012

Am avut un sentiment acut de regresie temporală citind în presa clujeană de azi cum se fâstâcește  primarul Emil Boc când e vorba să dea bani pentru cultură. Recte pentru Festivalul Internațional de Teatru ”Interferențe” organizat de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.

Acum doi ani, la precedenta ediție, Primăria promitea cam 3000 de euro unui eveniment cu buget de circa 300 de mii de euro, la care erau invitate unele din cele mai tari trupe teatrale din lume. (http://ziuadecj.realitatea.net/cultura/festival-de-top-cu-finantare-locala-ioc–2154.html – textul e al meu, nu înțeleg de ce s-a schimbat semnătura). Desigur, discursul autorităților malaxa copios, ca pe un șoric prea tare pentru a fi mestecat tihnit, gongorisme gen ”Clujul este o capitală culturală”, ”citadelă universitară” și alte bla-bla-uri de același gen, în timp ce pe la ședințe ample lumea colporta de zor ocoșeli provinciale despre visul Capitalei Culturale Europene, titlu care să încununeze, nu-i așa?, fruntea urbei someșene prin 2020. Pe atunci, orașul era cârmuit de Sorin Apostu, primarul pe care l-au speriat scriitorii. Cu folos, căci măcar a învățat să respecte cultura. Nu s-o și finanțeze, însă.
 
Îmi aduc aminte de niște editoriale pe care le-am publicat de-a lungul ultimilor ani în ”Tribuna”, în care inventariam forța culturală a Clujului. Dacă fac acum un nou inventar, stăm chiar mai prost, cu mici transformări neînsemnate: nu avem acel promis cu spume cațavence la gură Centru Cultural, iar Filarmonica a făcut, pare-mi-se, o afacere mai proastă chiar decât pe vremea lui Marga, care cerea doar 5000 de euro chirie, mutându-se la loc la Casa Universitarilor (deși ca spațiu investiția merită, limpede); săli de spectacol cam din părți, majoritatea fiind ori niște hale, ori niște holuri; galerii de artă onorabile ioc, expozițiile se fac în debarale medievale sau în Muzeul de Artă, care a devenit un fel de gară a plasticii clujene, unde unul vine, altul pleacă – Fabrica de Pensule e excepția fericită, dar ex-centrică, într-un oraș centripet, totuși; Liceul de Muzică s-a mutat la fabrică, iar Conservatorul se va muta probabil pe o tarla; UBB, intrată în deficit financiar că elevii e proști și nu-și mai iau bacul, ca să plătească taxe academice, renunță la singura sa revistă culturală, ”Verso” – că la ”Echinox” au renunțat, rușinos, de mult; bugetul local/judetean destinat culturii este infim. Și toate astea în timp ce noi, cu toții, ne ”fălim”, așa cum numai ardelenii știu, cum om fi noi mari boieri ai culturii europene peste 8 ani.
 
Castana culturală e mult prea fierbinte pentru Cluj, cel puțin deocamdată. Așa cum prea largă s-a dovedit tichia de mărgăritar a Cluj Arena, stadionul-ctitorie care acum e subiect de ”ba pe-a mă-tii” (cu cratimă, de bună seamă) între autorități, administratori și beneficiari, și care nu l-a ajutat pe ”ctitor” să rămână în fruntea bucatelor județului. Lipsit de o strategie pe termen lung, Clujul va face gesturi pripite în continuare, ca un sărăntoc rătăcit în jungla consumeristă a unui hiper-market, care-și îndeasă căruțul de cumpărături cu flori de plastic și umbrele de soare, pe lângă ”parizelul” de 7 lei kilul și petul de bere populară cu care-și alimentează visul unui viitor câștig la loto.
 
Am mai spus-o public și cu alte ocazii: cred că orice specialist de bună-credință și-ar oferi consultanța autorităților, chiar și pro bono, pentru ca acestea – de bună-credință și ele – să poată construi o strategie coerentă și realizabilă, care să ne scoată din zona utopică a civilizației și să ne introducă în realitatea acesteia. Altfel, vom rămâne ca-n bancul ăla în care vom fi fericiți că am cunoscut omul care o cunoaște pe mătușa coafezei reginei Marii Britanii. Halal să ne fie!
Reclame