din bogata mea experienta de festivalier teatral, am invatat ca nici o manifestare de genul asta nu-i lipsita de picanterii care n-ajung la urechile si ochii lumii. cei dinauntrul evenimentelor le stiu si le povestesc la o bere, obositi de fitzele unora si altora.
ia sa va zic si io vreo doua-trei questii auzite pe la “interferente”, festivalul de teatru al maghiarilor cj.
pai cica trupa de polonezi de la stary teatr din cracovia a fost foarte curioasa de preturile berii la cluj si de harta pub-urilor locale. ceea ce demonstreaza ca tot o natie de fosti supusi rusnaci suntem cu totii.
tot polacii habar n-aveau ca o sa joace la un teatru de limba maghiara, si s-au aratat foarte mirati ca la noi exista asa ceva. ia ginditi-va cum ar fi reactionat daca li s-ar fi spus ca avem, la bucuresti, pina si teatru evreiesc, unde se joaca in idis. ca ei, saracii, de la auschwitz n-or fi auzit… (acuma-s rau, scuze, nu vreau sa jignesc pe nimeni)
soferul trupei franceze a profitat de infrastructura de it a teatrului maghiar ca sa navgheze pe niscaiva site-uri xxx. si asta, cu tupeu, in vazu’ lumii, la un calculator aflat in holul teatrului, rezervat “centrului de presa”. asa da, informare publica, bre.
tot soferu’ asta a ramas in calculele organizatorilor pe dinafara la socoteala cu paturile. si cind ai nostri s-au crizat ca o dormi omu’ p-afara, in nameti si ger, aia ai lui au spus ca e ok, ca doar in tiru’ cu decoruri are tipu’ si sofa de poate sa invite un harem.
ia bucurati-va de viata.
